Descoperind aceasta noua lume, literatii si artistii vremii sunt incântati si migreaza intr-acolo, dornici sa gaseasca parfumuri si culori noi.

Balcicul reprezinta... un spatiu de pelegrinaj, ca o expresie sui generis a cultului plecarii, a evaziunii.
Jean Danieloiu, 1996

Astfel ca, in 1926 se infiinteaza aici prima universitate dobrogeana, denumita Universitatea Libera Coasta de Argint.
De-a lungul vremii, vor veni in Universitatea Libera Coasta de Argint, pentru a sustine conferinte de istorie, sociologie, arta, teatru si literatura toti oamenii insemnati ai vremii: Nae Ionescu, I.M. Sadoveanu, Cezar Petrescu, Alex Marcu, Pamfil Seicaru, Eugen Titianu, Ion Pillat, Perpessicius, Stefan Nenitescu, Oscar Cisek, Mihail Jora, Jean Bart, Tudor Vianu, Gala Galaction, Nicolae Iorga.

La doar doi ani de la infiintarea sa, in 1928, Universitatea Libera Coasta de Argint editeaza foaia “Coasta de Argint”, publicatie in 3 limbi (româna, bulgara, turca), reflectând in acest fel cele trei culturi ce convietuiesc aici.

In acelasi an, se inaugureaza Libraria Marii, “inzestrata cu carti mai alese decât orice librarie din Cadrilater”.
Activitatile culturale ale Balcicului se bucurau de o mare atentie in epoca. In 1928, ziarul Curierul consacra un intreg numar primei sezatori a marii organizata de Universitatea Libera Coasta de Argint.

M-a bucurat ceea ce am auzit aici si stiam de mult: ca vreti sa faceti aici un oras de arta...Va doresc sa mergeti inainte.
Principesa Ileana,  1928

Moment important pentru dezvoltarea culturala a Balcicului este anul 1929, când in oras este difuzat primul film – realizat de “Societatea pentru punerea in valoare a plajei de la Ecremene” – film ce purta numele locurilor: Coasta de Argint.  Universitatea Libera construise primul cinematograf intr-un oras pâna atunci fara electricitate...