Pictori la Balcic

In  contextul creat de Razboiul Balcanic, Balcicul devine un loc intens frecventat de personalitati ale intelectualitatii romanesti interbelice. 

In vreme ce pentru istorici, sociologi si literati micul oras de pe Coasta de Argint reprezenta o fereastra catre alteritate, pentru pictori, Balcic constituia o adevarata Mecca.

Patrascu, Tonitza, Ghiatza, Steriade, Pallady, Ressu, Muntzer, Darascu, Grigorescu, Theodorescu-Sion alcatuiesc pleiada de pictori de la Balcic.

Afluxul de artisti si pictori atrasi de  Balcic a facut din acest loc un echivalent balcanic al scolii de la Barbizon.

In perioada interbelica, vizitele facute de pictori la Balcic erau generatoare de inspiratie. O expozitie de arta fara Balcic, devenea aproape de neconceput.

Peisaj la Balcic sau mirajul lumini

Este o magie felul in care Balcicul a reusit sa se imprime atat de puternic in mintea artistilor.

Lumina este binecuvantarea acestui peisaj magic de Balcic. Ingemanarea de munte si mare alunga in mod  misterios spleen-ul si lasa loc inspiratiei catarctice.

Sursa de constante reverii, peisajul din Balcic este reprodus cu religiozitate de mai toti purtatorii penelului.

Scoala de pictura de la Balcic

Trecuta prin filtrul imaginatie si subiectivitatii, natura Coastei de Argint a devenit suport pentru orice abordare stilistica.

Ea va fi insa o tema constanta pentru ceea ce numim acum  pictura de la Balcic.

Diversitatea lucrarilor care au ca subiect Balcicul este unica in pictura  si arta romaneasca.

In fiecare vara poposeau aici nu mai putin de 150 de pictori, fie ei invatacei sau artisti consacrati.

Gratie acestui aflux, Sindicatul Artelor Frumoase decide sa cumpere o casa, care va servi drept camin de odihna si de lucru pictorilor si sculptorilor.